Nu după mult timp și fără alte incidente, mașina ajunse în fața casei bunicilor stârnind lătraturile furioase ale paznicilor cu patru picioare. Bunica ieși pe prispă și alungă câinii, apoi deschise poarta, și, chiar înainte de a duce toate bagajele…
Trecuseră aproape patru săptămâni de la întâlnirea ratată cu haita de lupi, când Andrei întârziase a de mult încât nu mai găsise niciunul in Poiana Lupilor. Din fericite, pizza pe care i-o dăduse surorii lui funcționase și, la întoarcerea părinților…
Andrei nu uitase că trebuia să preia conducerea Haitei ca Păstor al Lupilor. Chiar dacă seara nu decursese conform planurilor, încă mai avea timp să-și formeze holograma folosind găleata cu apă și să o transmită in Poiana Lupilor. Trebuia doar…
Fata vârcolac zăcea la pământ țintuită de un lanț de foc ce o cuprindea tot mai strâns, ca într-o menghină, și nu-i dădea voie să se miște. - Dă-mi drumul! gemu ea cu durere în glas. Băiatul o privi cu…
Continuând să se îndrepte către Ateneu, pe străduțele înguste și întunecoase, Andrei încerca să-și facă un plan. Trebuia neapărat să o ducă înapoi acasă pe sora lui. Chiar și cu riscul de a o lega iarăși cu lesa. În acel…
Nu era nicio clipă de pierdut. Andrei se aștepta ca, dintr-o clipă într-alta, totul să se petreacă aidoma unui film Disney sau Nickelodeon: circulația mașinilor să fie întreruptă și haosul să se instaureze, stârnit de ființa neobișnuită, jumătate-om, jumătate-lup, care…
Un dulău uriaș, mare cât poarta, sărise gardul în curtea lor și zgrepțăna cu furie la ușa casei de parcă ar fi încercat să o dărâme. Era câinele ciobănesc al vecinilor. De când Andreea “mirosea a lup” cum spunea băiatul…
Câteva săptămâni au trecut de la întâmplările din Noaptea de Sân’Petru. Deși programul zilnic părea să-i acapareze toată atenția, Andrei nu putea să-și ia gândul de la ce se va întâmpla la următoarea lună plină. Totul fusese destul de ciudat…
Propunerea Sfântului Petru căzuse aidoma unui copac uscat într-o pădure bătrână: fulgerător și neașteptat. Dar era teribil de tentantă, se gândea Andrei uitându-se la el cu ochii mijiți a neîncredere. Încă se temea ca bătrânul să nu râdă de el.…
Bătrânul își lăsă privirea în jos fără să fi părut că-l văzuse, deși Andrei putea să jure că îi simțise ochii scormonitori până în suflet. Temerile băiatului se dovediseră cu totul neîntemeiate. Sfântul Petru, căci el era călătorul pe cal…