Noaptea trecu fără alte necazuri, iar ziua următoare aduse cu ea o bucurie nesperată: prelungirea vacanței de iarnă pentru cei doi copii. Chiar dacă neoficial.
Căci zăpada căzută din abundență pe timpul nopții și viscolul care continua să o răscolească făceau imposibilă folosirea celor mai multe drumuri de munte și închiseseră altele până la deszăpezire.
In cele din urmă, după o discuție cu directorul școlii, părinții luaseră decizia de a-i lăsa pe copii încă o săptămână la bunici, cu condiția să recupereze materia pierdută după întoarcerea la școală.
De altfel, fiind prima săptămână de școală din semestrul doi, era de așteptat să nu aibă prea multe de recuperat.
Pentru Andrei, săptămâna de vacanță prelungită trecu plină frământări și planuri. Încercase deja, fără rezultat, să afle de la sora lui ce o făcuse sa se transforme în vârcolac.
Andreea nu își amintea decât că văzuse o lună mare și rotundă pe suprafața căreia trecuse ceva ca o umbră, apoi se trezise legată cu lesa de pat.
Bucuria copiilor de a fi scăpat de școală pentru încă o săptămâna ar fi fost nemărginită (căci ce altă fericire poate fi mai mare decât sa te joci când alții sunt la școală 😁) dacă nu ar fi avut loc o mare “nenorocire” chiar a doua zi: “căderea” Internetului. Și a semnalului telefonic.
Astfel, poveștile bunicii deveniră curând principala atracție pentru cei doi nepoți, și in special pentru Andrei care continua să caute o soluție ca surioara lui să scape de magia lunii pline și să redevină o fetiță obișnuită.
Între acestea se apropie noaptea de 16 Ianuarie, în care, conform tradiției, se sărbătorește SânPetru de Iarnă. Cât Internetul încă mai mergea, Andrei reușise să afle câte ceva despre magia acestei nopți, dar cele mai interesante povești le aflase tot de la bunica Sofia.
Aceasta avea grijă să respecte cu strictețe toate obiceiurile de protecție împotriva lupilor, așa cum făcuseră toate femeile din familie de veacuri: încleșta dinții pieptenelui din războiul de țesut ca să încleșteze dinții lupului, încuia fusul și furca de tors și interzicea tuturor să arunce tăciunii din vatră în noaptea magică.
Cu ochii măriți de curiozitate, cei doi copii nu se mai săturau să asculte poveștile bunicii despre aventuri cu oameni-lup, întâlniri cu Sfântul Petru patronul acestora și tot felul de alte întâmplări uimitoare.
Și tot ascultând cu nesaț aceste povești, lui Andrei îi veni o idee nemaipomenită: dacă era adevărat că de SânPetru Lupilor, Sfântul Petru coboară și li se alătură acestora în pădure cât durează Nedeea Lupilor, împărțindu-le astfel hrana pentru tot anul, ar putea să participe și el, pe ascuns, ca să afle de la Patronul Lupilor cum să-și salveze sora de blestemul ce o transforma în vârcolac la fiecare lună plină.
Părea un plan minunat, își spuse băiețelul, apoi puse întrebarea care îl frământa:
– Mamă Sofia, cum îți dai seama unde are loc Nedeea Lupilor?
Bătrâna tăcu pentru câteva clipe, scormonind jarul din sobă, apoi, ridicându-se de pe scăunel, deschise ușița și verifică pâinea din cuptor cu o scobitoare.
Mirosul de pâine coaptă invadă camera gâdilând cu aroma ei nările pofticioase.
– Nu e greu de aflat unde se ține Nedeea Lupilor, reluă bătrâna firul poveștii așezându-se din nou, cu un oftat, pe scăunelul de la gura sobei. De obicei are loc într-o poiană sau într-un loc deschis, pe un platou sau ceva asemănător. Căci lupii se adună destul de des acolo ca să primească ordine sau sfaturi de la Păstorul lor, așa că zăpada este mereu bătătorită în acel loc, încheie bătrâna, făcându-l pe băiețel să tresară cu uimire.
Pentru că de Sfântul Andrei putuse auzi din pat Sfatul Lupilor, se gândise că trebuia să fi fost destul de aproape de căsuța bunicilor.
Și tocmai își amintise că văzuse nu demult, după ce viscolul se potolise și putuse să meargă iar la săniuș, un platou ciudat la fel cu cel din poveștile bunicii.
Încântat, îi aruncă o privire surorii lui ca să vadă dacă și ea se gândea la aceleași lucruri ca el. Aceasta însă, cu privirea dusă în depărtări adânci, asculta cu atenție niște urlete prelungi pe care numai ea părea să le înțeleagă.
Și atunci hotărârea lui deveni nestrămutată: chiar mâine va merge să cerceteze platoul ciudat, va găsi o cale să participe la Nedeea Lupilor, îl va cunoaște pe Stăpânul Lupilor și-și va salva sora de blestemul vârcolacului.
#1001denoptifermecate
#povestipentrucopii
#autorcopii
#LarisaToader
#1001denoptimagice